Argument

De-a lungul anilor, încă din cele mai vechi timpuri, oamenii au căutat modalităţi prin care să ajungă la rezultate mai bune în toate domeniile. In domeniul chimiei, deşi ei nu puteau înţelege ce au realizat, oamenii preistorici descoperiseră îmbălsămarea mumiilor, arte ale tămăduirii, iar alchimiştii se iveau cu teorii şi studii noi.

Sunt binecunoscute rolul şi importanta chimiei în producţia materială a societăţii moderne. Într-adevăr este greu de găsit un domeniu în care aplicaţiile chimiei, produsele chimice să nu contribuie la binefacerile civilizaţiei contemporane .Este foarte important să ştim să ne folosim de beneficiile chimiei, dar să nu facem exces. Astfel, am putea produce chiar distrugerea propriei noastre existenţe!

 Chimia are atât părţi bune, cât şi efecte devastatoare. Unul dintre cei mai mari duşmani ai omului şi ai vieţii pe pământ ar fi poluarea aerului. Omul transformă natura în folosul său. Consumul mare de oxigen în diverse activităţi şi eliminarea în aer a unui număr foarte mare de substanţe toxice duc la încărcarea atmosferei cu substanţe dăunătoare vieţii.

 In jurul nostru dar şi în noi, totul este chimie. Chimia (din egipteană kēme- chem), însemnând „pământ”) este una din ştiinţele fundamentale, care studiază substanţele cu structura şi proprietăţile lor, urmărind în acelaşi timp modificările produse asupra acestora de reacţiile chimice. Structura obiectelor pe care le folosim zi de zi şi proprietăţile materiei cu care interacţionăm sunt consecinţe ale proprietăţilor substanţelor chimice şi ale interacţiunilor lor.

Cea mai concretă modalitate de a aplica şi valida cunoştinţele de chimie acumulte în şcoală, este aceea de a analiza din punct de vedere chimic lucrurile indispensabile din imediata noastra apropiere cum ar fi hainele, încălţămintea, accesoriile obiectele de uz casnic, obiectele din camera , locuinţă şi bineînţeles ce mâncăm, cu ce ne tratăm şi ne îngrijim.

O finalitate importantă a şcolii este formarea tinerilor în sensul căutării de informaţii, satisfacerii curiozităţii în diverse domenii, să pună întrebări şi să găsească răspunsuri. Câţi nu ne-am întrebat la ce se refera şi ce înseamnă informaţiile, desenele sau denumirile întâlnite pe eticheta de la bluză, camaşa, ciorap, etc.

Însuşi scriitorul Andrei Plesu aminteşte într-un articol de-al său din Adevărul despre importanţa chimiei în viaţa omului. <<“Afară sau în casă, zi şi noapte, ger sau caniculă, purtăm necontenit haine, fără să ne mai punem problema materialului din care sunt ţesute. Poliester, poliacril, poliamidă, licra, tergal, elastan, nylon sau relon, într-un cuvânt, plastic, sau cotonul cel mai fin, le numim - dacă ne vin bine, ne încântă ochiul şi se calcă uşor - haine.

În, cânepă sau bumbac, fibra naturală, de obicei albă, provine din plante crescute aerian, la lumină solară, hrănite cu apă. Buna relaţie a vegetalei cu apa, hidrofilia plantei sunt transmise ereditar şi fibrelor textile, care consonează astfel, hidric, cu alcătuirea corpului viu. Dacă fibra naturală e formată prin compunere, unificare, toarcere în fire a fuiorului din caier, fibra plastică, impermeabilă şi hidrofobă, se obţine prin dezagregare, prin etirarea masei plastice amorfe.